Secetele severe, o posibilă cauză a prăbușirii Civilizației de pe Valea Indului

Substanțele găsite în stalagmitele antice arată că secetele severe ar fi putut schimba modul de viață al civilizațiilor antice.

Oamenii de știință au descoperit dovezi ale unei serii de secete severe, prinse într-o stalagmită antică dintr-o peșteră din Himalaya, care ar fi putut duce la reorganizarea civilizației cândva înfloritoare.

• România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram…
• Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga

Civilizația din Valea Indului, din epoca bronzului, a înflorit între anii 3300 î.Hr. și 1300 î.Hr. în locul unde se află Pakistanul și India de astăzi și este considerată una dintre cele mai timpurii trei civilizații din Orientul Apropiat și Asia de Sud, alături de Egipt și Mesopotamia.

Secetele severe au dus la prăbușirea unei întregi civilizații

Civilizația din Valea Indului era cunoscută pentru orașele sale impresionante. Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor sale realizări, civilizația a căzut în declin și s-a prăbușit în cele din urmă. Pentru o lungă perioadă de timp, cauza căderii sale a rămas un mister, dar noi cercetări în care a fost implicată Universitatea Cambridge (Anglia) aruncă lumină asupra unui posibil motiv: secetele severe.

Studiul a revelat trei secete prelungite, fiecare cu o durată cuprinsă între 25 și 90 de ani. „Găsim dovezi clare că acest interval nu a fost o criză pe termen scurt, ci o transformare progresivă a condițiilor de mediu în care trăiau oamenii din Valea Indului”, a explicat prof. Cameron Petrie, coautor al studiului, de la Departamentul de Arheologie din cadrul Universității Cambridge.

Analizând straturile de creștere din stalagmite și măsurând diferiți markeri de mediu, cercetătorii au reușit să reconstruiască modelele istorice ale precipitațiilor.

O secetă ce s-a extins pe mai multe generații

„Dovezile pentru seceta care afectează ambele sezoane de cultură sunt extrem de semnificative pentru înțelegerea impactului acestei perioade de schimbări climatice asupra populațiilor umane”, a spus Petrie, adăugând că a treia secetă s-ar fi extins de-a lungul mai multor generații.

Această descoperire susține teoriile existente conform cărora declinul mega-orașelor din Valea Indului a fost cauzat de schimbările climatice. „Dar ceea ce a fost un mister până acum sunt informațiile despre durata secetelor și sezonul în care au avut loc”, a spus Alena Giesche, autoare principală a studiului.

„Acest detaliu suplimentar este cu adevărat important atunci când luăm în considerare memoria culturală și modul în care oamenii se adaptează atunci când se confruntă cu schimbările de mediu”, spune ea, citată de Interesting Engineering.

Cum s-au adaptat locuitorii din Valea Indului la secetele severe?

Pe parcursul unei perioade de 200 de ani, vechii locuitori s-au adaptat la mediul aflat în schimbare, depopulând zonele urbane mai mari și transformând agricultura către culturi tolerante la secetă.

„Înregistrările paleoclimatelor devin din ce în ce mai bune în ceea ce privește rafinarea schimbărilor de precipitații pe o bază sezonieră și anuală, ceea ce afectează direct luarea deciziilor de către oameni”, a spus David Hodell, coautor al studiului.

Multe locuri nu au fost încă studiate

Cu toate acestea, încă există locuri nestudiate, care se extind prin Afganistan și Pakistan, unde interacționează musonul de vară din India și Vânturile de vest. Din păcate, este puțin probabil ca situația politică să permită acest tip de cercetare în viitorul apropiat.

Chiar și așa, este interesant să înțelegem perspectivele cercetării. Acest studiu revoluționar face parte din Proiectul TwoRains, o colaborare între Universitatea Cambridge și Universitatea Hindu Banaras (India). De asemenea, a fost finanțat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC).

Concluziile proiectului subliniază importanța cercetării continue atât de către paleoclimatologi, cât și de către arheologi.

Vă recomandăm să citiți și:

Renovarea unei bucătării a scos la iveală picturi vechi de 400 de ani

Cauza morții lui Beethoven, tot mai aproape de a fi aflată. Ce arată o nouă descoperire?

Mozaic bizantin cu motive florale, dezgropat în Israel

Fosilele din China au dezvăluit animalul cu cel mai lung gât care a trăit vreodată pe Pământ